Experimentarium Timisoara - Leaganul lui Newton


ame  

ame

ame 2.1.1. Dispozitivul experimental

ame

ame  Experimentul consta dintr-un stativ pe care sunt legate niste fire de naylon ce sustin 6 bile fabricate din masa plastica. Firele sunt legate prin niste suruburi cu care se pot regla astfel încât bilele ss se gsseass pe aceeasi axa.

ame

ame  

ame

ame 2.1.2. Utilizare

ame

ame O bilă de la margine se ridică la o anumită înălÅ£ime păstrând firul întins apoi i se dă drumul din mână. Observăm efectul. După aceea se aduc bilele din nou în repaus ÅŸi se încearcă să se dea drumul deodată la 2 bile. Apoi la 3 bile ÅŸ.a.m.d.

ame

ame  

ame

ame 2.1.3. Efectul urmărit

ame

ame Se observă că atunci când bila în miÅŸcare loveÅŸte grupul format din celelalte bile aflate în repaus, din partea opusă se desprinde bila terminală ÅŸi se ridică. Celelalte bile rămân în repaus. Bila în miÅŸcare va atinge o amplitudine maximă, după care va reveni ÅŸi va lovi bilele în repaus. Se va „desprinde” bila din capătul celălalt, pe când restul vor rămâne în repaus. MiÅŸcarea se poate continua până când toată energia mecanică se consumă din cauza frecărilor.
ame Dacă se ridică 2 bile, tot două bile vor fi ridicate în partea opusă. Dacă se ridică 3 bile, tot 3 bile vor porni din partea cealaltă.

ame

ame  

ame

ame 2.1.4 Explicaţie

ame

ame La îndepărtarea unei bile din poziÅ£ia de echilibru i se induce o anumită energie potenÅ£ială gravitaÅ£ională Ep = m·g·h. Când o lăsăm să cadă această energie se transformă în energie cinetică Ec = . Când întâlneÅŸte următoarea bilă, o va ciocni elastic ÅŸi îi va transfera întreaga energie ÅŸi impulsul . Bilele se ciocnesc în continuare, până la ultima care se va deplasa în sus, transformând energia cinetică în energie potenÅ£ială. Apoi ciclul se reia.

ame

ame Dacă se ridică 2 bile, bila nr. 2 care va lovi prima grupul aflat în repaus va determina desprinderea ultimei bile, iar bila nr. 1 va determina deplasarea ÅŸi a penultimei bile.
ame Putem spune că bila are „o cuantă” de energie ÅŸi astfel să facem analogie ÅŸi cu modele din mecanica cuantică., unde energia este primită la fel, în reprize.

ame

ame  

ame

ame 2.1.5. AplicaÅ£ia în didactică

ame

ame Acest experiment poate fi prezentat pentru a ilustra direct manifestarea energiei mecanice sub formele de energie cinetică ÅŸi energie potenÅ£ială gravitaÅ£ională, precum ÅŸi conversia ei dintr-o formă în alta. De asemenea, are loc ÅŸi conservarea energiei ÅŸi impulsului în cadrul ciocnirii elastice a două corpuri pe o direcÅ£ie axială perpendiculară. Apare ÅŸi un proces oscilator, precum ÅŸi pierderile de energie din cauza frecării care duc la amortizarea miÅŸcării în timp.

ame

ame De asemenea, din cauză că fiecare bilă este înzestrată cu o cantitate a sa de energie mecanică se poate face analogie cu fenomenele cuantice, când fiecare particulă are o cuantă de energie. Acest fapt simplifică înÅ£elegerea fenomenelor din acest domeniu, care este atât de greu accesibil studiului experimental, de aceea se modelează mai mult pe baze matematice, din vârful creionului.